Api-fito-terapie

Apiterapia
Apiterapia - produsele albinelor si stupului
Cuprinde terapiile bazate pe produsele stupului (ale albinei melifere):
miere, propolis, polen, laptisor de matca, venin de albine.
Utilizarea produselor apicole cu mii de ani in urma a fost dovedita istoric, si proprietatile lor curative sunt incluse în multe texte religioase, inclusiv Biblia, Veda si Coran-ul.

Importanta POLENULUI in alimentatia noastra:
Polenul este alcatuit din celulele fecundante masculine ale florilor, iar un grauncior este alcatuit din mai multe granule de polen. Fiecare granula de polen, pe langa invelisul interior (intina) si exterior (exina) mai are un miez (2 nuclei) care contine acizi cu proprietati antianemice, antileucemice si anticancerigene.
Polenul contine:
vitamine: B1 (8mg/g), B2(18), B5(15), B6(5), B8(0.15), B9(5), B12 si A (putin), C (150-450), D (0,4), E (0.25);
3% minerale si oligoelemente: K (20-40), Mg (1-20), Ca (1-15), Si (2-10), Cu (0,07), Mn (1,4), Fe (0.2-12), P(1-20), S (1), Cl (0.8);
7-35% proteine. (contine de 5 ori mai multe proteine decat carnea)
2.71-14.44% lipide;
40% glucide, hormoni, enzime - factori de crestere mai contine si un antibiotic natural de aceea polenul este cel mai eficient fortificant si regenerator al organismului.

Indicatii:
Stress, oboseala, sporirea imunitatii, tulburari de ciclu, menopauza, fibrom uterin, osteoporoza, tetanie, spasmofilie. Fiind bogat in iod previne gusa endemica. Este indicat si in boli neurologice, astenii, depresii, surmenaj, nervozitate, insomnie, anemie, tulburari digestive, boli hepatobiliare, renale, cardiovasculare, hepatite, constipatie, ulcere, colite si este antiaterosclerotic (scade colesterolul plasmatic).

Mod de administrare:
Este eficient in cantitati mici, cate o lingurita. Cu 30-40g polen/zi se asigura necesarul de aminoacizi pentru un adult si pentru copii (chiar si mici) 12g/zi adica 1-3 lingurite maxim/zi.
Se poate face cura de 1-4 saptamani, polenul fiind foarte concentrat, dar nu luati niciodata cu lingurita de metal, deoarece acizii din polen intra in reactie cu metalul.
POLENUL SE TINE IN GURA PANA SE COMBINA CU ENZIMA DIN GURA (lizozim), NU SE INGHITE IMEDIAT!
Daca nu va place gustul polenului puteti sa il combinati cu miere, sau o reteta care place mai ales copiilor: 2 lingurite de polen intr-un pahar cu iaurt de 100g si il lasati timp de 15 min, timp in care se va combina suficient incat sa favorizeze asimilarea.

ATENTIE: din 100g polen se obtin aminoacizi ca si din consumarea a 500g carne de vita sau din 7 oua!

Fitoterapia
De mii de ani plantele au fost studiate de om urmarind comportamentul animalelor in diferite situatii (rani, indigestii, nastere etc). Apoi, urmand o cunoastere exclusiv empirica sau urmand ritualuri magice, vindecatorii au folosit plantele, observand efectele lor, in functie de similitudinile cu organele ce trebuiau vindecate. De exemplu: eufrasia, ale carei flori au culoarea si forma irisului, este folosita pentru tratarea afectiunilor oftalmologice; cucurma, fiind galbena, vindeca icterul; untul vacii, planta care detine doi bulbi asemanatori testiculelor, putea sa determine redobandirea virilitatii masculine; rodia, stupitu cucului sau conul de pin, cu forme asemanatoare gurii cu dinti, erau folosite in tratarea afectiunilor dentare si exemplele pot continua. „Fiecare concept stiintific incepe cu o erezie” spunea A. Huxley.

Eufrasia, ale carei flori au culoarea si forma irisului, era (si este) folosita pentru tratarea afectiunilor oftalmologice; cucurma, fiind galbena, vindeca icterul; untul vacii, planta care detine doi bulbi asemanatori testiculelor, putea sa determine redobandirea virilitatii masculine; rodia, stupitu cucului sau conul de pin, cu forme asemanatoare gurii cu dinti, erau folosite in tratarea afectiunilor dentare si exemplele pot continua. Perioada Renasterii a permis inflorirea universitatilor si gradinilor botanice iar dezvoltarea chimiei si botanicii din secolele urmatoare a dus la aparitia fitoterapiei moderne cu metode riguroase de clasificare, recoltare, utilizare si conservare a plantelor si cu o verificare experimentala riguroasa a efectelor terapeutice.
Produsele farmaceutice obtinute din plante sau principiile active elaborate prin biosinteza de celula vegetala (fitoterapice) pot fi administrate sub diferite forme (tinctura, infuzie, decoct, macerat, cataplasme, comprese, creme etc) in vederea obtinerii efectelor terapeutice asupra bolilor sau pentru recuperarea si mentinerea tineretii si frumusetii. Cu mai bine de cinci milenii in urma egiptenii ardeau esentele vegetale aromate in onoarea zeului Soare, faraonii se imbaiau in uleiuri aromatice, chinezii, indienii si intregul Orient raspandeau in lume aromele nebanuite ale plantelor si mirodeniilor punand bazele aromaterapiei.
La fel cu celelalte arte medicale naturiste practicarea aromaterapiei a devenit stiinta in urma cercetarilor experimentale asupra efectelor terapeutice ale plantelor medicinale si aromatice, efecte observate empiric de generatii de vindecatori si aplicate in medicina populara. Efectele uleiurilor volatile apar in urma stimularii organului olfactiv sau absorbtiei moleculelor prin inhalare, bai medicinale, masaj sau uz intern. Stimularea organului olfactiv da nastere unor impulsuri nervoase care ajung direct la sistemul limbic unde stabilesc corelatii cu amintirile, emotiile, motivatia, simpatia, sexualitatea si creativitatea antrenand in interiorul nostru mecanisme de autovindecare.
Eficacitatea aromaterapiei este crescuta in cazul administrarii interne sau prin masaj sau bai datorita unei serii de afinitati chimice intre componenti ai uleiurilor volatile si biochimia organismului uman. Prin studii asupra virtutilor uleiurilor volatile, dr. Alan Hirsch (profesor de psihiatrie si neurologie la Universitatea din Chicago) a constatat ca unele arome declanseaza la nivelul creierului o reactie a centrului de control al apetitului si astfel a aparut ideea folosirii aromelor in controlul greutatii corporale. Specialistii in parfumuri incurajeaza utilizarea uleiurilor volatile in tratarea, fara efecte secundare, a starilor de apatie, stres, depresie sau iritare. Prin realizarea unei serii de sapte parfumuri relationate cu cele sapte „chakre” (centrii energetici recunoscuti de filosofia indiana si folositi in medicina ayurvedica sau acupunctura) ale organismului uman s-a ajuns la influentarea intregului organism (la nivel psihic, fizic si emotional)..
Prin utilizarea extractelor de celule vegetale proaspete aflate in faza de crestere (gemoterapice) se elimina produsele toxice acumulate in organism prin alimentatie, metabolism, respiratie, tratamente alopate, tratamente corporale cu produse de sinteza (creme cosmetice, vopsea de par, lacuri de unghii etc) realizand drenajul organismului. Acest proces de curatare a tesuturilor este benefic atat din punct de vedere al sanatatii cat si din punct de vedere al frumusetii deoarece organismul se poate „ocupa” linistit de improspatarea tesuturilor fara a mai fi nevoit sa accepte si sa se acomodeze „mizeriei” acumulate de-a lungul vietii.
Fara deseuri pielea va reusi sa-si refaca mai usor structura atacata zilnic de radiatii, praf, produse cosmetice sau alimentatie moderna intarziind aparitia ridurilor sau vergeturilor; tesutul celular subcutanat, depozitarul celulelor grasoase, se va simti usurat atunci cand celulele sale nu vor mai acumula grasimi si toxine si nu va mai fi nevoit sa-si arate „chipul buhait” sub forma celulitei.
Daca dezechilibrele hormonale sau metabolice sunt cele care tulbura armonia corpului (ducand la acnee, obezitate, celulita, par in exces sau in zone nefiziologice, hipotrofia glandei mamare etc) gemoterapicele specifice fiecarei linii metabolice sau hormonale ne pot fi de ajutor in reglarea disfunctiei alaturi de celelalte metode terapeutice naturiste.
Introducerea in alimentatie a fructelor, legumelor, condimentelor si plantelor aromatice de cat mai buna calitate ne asigura o buna functionare a organismului si chiar o stimulare a insanatosirii.

Articole preluate cu acordul www.chrismedlife.ro